Despre femei si alte animale

Lupul cel bun rade mult si cu toti dintii (perfecti), vorbeste mult si cu tot corpul, scoate sunete, chitaie, miorlaie si galgaie in functie de situatie. Miroase a cuisoare si a piper de la atata vin cat a putut sa bea din merindele Scufitei rosii. Are ochi patrunzatori si vede pana in inima (codrului).
Isi doreste un lup cehoslovac, tovarasul de drum ideal: face mult si vorbeste putin (mai putin in noptile cu luna, cand il apuca haulitul). Pana una alta, lupul cel bun se multumeste sa-si alunge uratul cu o pantera neagra care tine neaparat sa-i faca lupului un barlog caldut, tapetat pestetotpestetot cu propria ei blana.
Lupul cel bun fierbe merisoare, afine si mure, le incanta, le descanta, iar apoi vopseste cu ele esarfe uriase sub care sa se ascunda de vanator (si de lume).

Vanatorul nu stie multe: pentru el orice lup e rau. Asa ca lupul cel bun trebuie sa-si poarte singur de grija.

Cana de fier

Abia ma impacasem cu ideea de a merge mai departe; abia deschisesem busola de la Bamse ca sa privesc prin ochiul ei spre o noua cale...si iata ca un volum de poezii m-a dat peste cap cu busola deschisa cu tot.
Timisoara, orasul tuturor inceputurilor. O discutie rupta din alta lume. La fiecare cuvant al celor 8 noi prieteni imi venea sa strig stati, stati, trebuie sa-mi scot caietul de visuri si sa notez asta, pentru ca maine n-o sa-mi mai vina sa cred ca s-a intamplat chiar asa! La finalul discutiei, domnul de 40 de ani cu plete si bratari cu tinte imi spune "Domnisoara, ati fost minunata! Am o carte la mine, imi permiteti sa v-o daruiesc?". Imi scrie o dedicatie. Imi saruta mana.

Ca sa pot sa iau cartea cu mana cealalta (nesarutata), trebuie sa dau drumul busolei. Cade. Din acest moment, se poate intampla orice.

Ladies gone wild

Disclaimer: afirmatiile de mai jos nu reprezinta (neaparat) punctul de vedere al autoarei acestui blog. Fiecare cuvant este subiect al legii negeralizarii sociologice si se refera strict la indivizi determinati si nu la intreaga populatie din care indivizii respectivi au fost extrasi. Va rugam respectati drepturile de autor si faceti trimitere la personajul Domnita Ralu de fiecare data cand citati in viata de zi cu zi aceste vorbe de duh.

Domnita Ralu: ia mai da-i in doamne iarta-ma
Domnita Ralu: toti sunt niste cretini
Domnita Ralu: sunt cvasihandicapati
Domnita Ralu: in relatiile cu femeile
Domnita Ralu: sunt niste lasi
Domnita Ralu: nu isi asuma niciodata nimic
Domnita Ralu: daca ar putea sa plece
Domnita Ralu: si sa se intoarca de cate ori vor ei
Domnita Ralu: fara sa trebuiasca sa dea explicatii
Domnita Ralu: nici nu isi pot asuma o alegere - frate, sunt cu asta, ma abtin!
Domnita Ralu: nici nu le place sa joace rolul masculului pana la capat
Domnita Ralu: se scuza
Domnita Ralu: dau din colt in colt
Domnita Ralu: cand vad ei ca nu mai e nimic de facut
Domnita Ralu: de regula se dau la fund
Domnita Ralu: fara niciun cuvant
Domnita Ralu: niste cretini!

Onuca comment: Si eu, si eu! Sa aduc si eu o completare!
Domnita Ralu post-edit: Am ajuns, iata, la concluzia ca la inceputul anilor '90 au disparut ultimii barbati adevarati. Tot ce a urmat dupa n-a fost decat o facatura. Acum imi pare si rau ca nu mi-am facut rezerve, asa, ca la vreo 3-4 barbati pe care sa-i pun la conservat pentru zile negre.