Am patru fete si la prima vedere se poate spune ca Irina nu se numara printre ele. O am pe Alina, zisa si Ephemere de Chine, printesa "gracila ca o libelula, agila si fragila."
Valentina, care s-a recunoscut in Romea Gitanos, cea cu casa mobila, caci casa ei e lumea intreaga.
Mihaela, care nu e o printesa si nici nu vrea sa fie, ea isi iubeste bocancii cu tot cu petele lor de noroi. Si totusi n-o scapati din vedere, pentru ca Mihaela face si ea vrajile ei. De exemplu, are o pereche de pantofiori rosii de Dorothy, si daca isi ciocneste calcaiele de 3 ori scapa de singuratate cat ai zice peste!
Si ultima, dar prima, e Simina. Simina e asa de minunata dupa cum ii spune numele, ea desi nu stie (si daca ar sti, ar nega) e micuta vrajitoarea a lui Eliade. Simina ne-a daruit-o pe Irina, si uite asa a aparut Irina in viata mea! Irina e reala, e sora Siminei, si impreuna fac o lume unde toate ne simtim ca intr-o poveste. Dar cum sa spui despre Irina ca e reala, cand ea deseneaza si danseaza si vorbeste frantuzeste si face fotografii si in fiecare dimineata se machiaza cu arta?
Valentina, care s-a recunoscut in Romea Gitanos, cea cu casa mobila, caci casa ei e lumea intreaga.
Mihaela, care nu e o printesa si nici nu vrea sa fie, ea isi iubeste bocancii cu tot cu petele lor de noroi. Si totusi n-o scapati din vedere, pentru ca Mihaela face si ea vrajile ei. De exemplu, are o pereche de pantofiori rosii de Dorothy, si daca isi ciocneste calcaiele de 3 ori scapa de singuratate cat ai zice peste!
Si ultima, dar prima, e Simina. Simina e asa de minunata dupa cum ii spune numele, ea desi nu stie (si daca ar sti, ar nega) e micuta vrajitoarea a lui Eliade. Simina ne-a daruit-o pe Irina, si uite asa a aparut Irina in viata mea! Irina e reala, e sora Siminei, si impreuna fac o lume unde toate ne simtim ca intr-o poveste. Dar cum sa spui despre Irina ca e reala, cand ea deseneaza si danseaza si vorbeste frantuzeste si face fotografii si in fiecare dimineata se machiaza cu arta?
Irina e nascuta in aceeasi zi cu mine
Si ca sa intelegem mai bine, rasfoim asa:
Philippe Lechermeier si Rebecca Dautremer – Cartea printeselor date uitarii sau necunoscute
Mircea Eliade - Domnisoara Christina
3 comentarii:
Muta de uimire m-am citit printre randurile tale... ce importanta are daca m-am regasit sau nu acolo, important este ca te-am atins; nu stiu cum, neintentionat, din mers, cu cotul, cu desenul meu care nu semana cu tine (ba da, ba da!)
Mi-ar placea sa stiu sa citesc chipuri. am sa dedic niste timp acestui studiu si apoi voi incerca sa descifrez mai bine ce spun liniile de pe fata ta.
Iti multumesc ca exist atat de frumos in tinutul tau magic!
te iubesc, cristino!
cum esti tu asa frumoasa in scrisuri. iar de irina ce sa mai zic? ea e cea mai frumoasa!
cu nerabdare mare astept sa imi mai dai prilejuri de bucurie si mi-ar placea sa fii tu cea pe care s-o citesc de-acum in fiecare dimineata la cafea!
Cineva drag mi-a spus ca toate comentariile trebuie sa-si primeasca raspunsul...Asa ca ma intorc in timp un pic si raspund la toate. Voua doua v-as raspunde in fiecare clipa, mereu mereu. As vrea sa va aud si sa va raspund de fiecare data cand spuneti ceva, chiar si numai cu sufletul.
Sa fie ursuletul meu prilejul de zambet de la cafea dimineata, asa cum joaca voastra de-a arta a fost prilej de amintire la ceai verde pentru mine.
Trimiteți un comentariu