marți, 16 noiembrie 2010

Coincidente

  • Inainte de deschiderea festivalului de film, bem o bere cu baietii si ii invatam sa spuna Noroc, adaugand ca daca vor traducere literala pot sa spuna si Sanatate, dar la noi numai batranii spun Sanatate. Dupa care intram in sala de proiectii si auzim din difuzoare: Noroc, sanatate!. Baietii raman siderati, eu si Anca ne invartim un pic in loc si nu intelegem ce se intampla. Intr-un final de dam seama: filmul care deschide a 17-a editie a festivalului independent de film din Barcelona e romanesc. Entuziasm, aplauze, felicitari, multumim, stiti, cinematografia romaneasca bate tot!
  • Ne asezam si noi pe un covor ca toata lumea, prindem si niste perne, cand ma uit mai bine, vad ca in film joaca George Costea. Ma agit toata, ma intorc spre unul dintre baieti si-i zic Eeeei, el a fost coleg cu mine in liceu! Cineastul se simte dator sa dea vestea mai departe, in 20 de secunde toata lumea stie ca Georgica a facut Sava si cat de minunat dansa.
  • Asteptam la toaleta si ma uit la fata de langa mine. Imi plac cizmele tale, ii spun, de unde le-ai luat?, la care ea face cea mai simpatica fata dezolata si-mi zice Aaa, le-am luat din tara mea, din Romania! Entuziasm maxim, imbratisari, cum te cheama, ce faci mai tarziu.
  • Totusi, cizmele, cizmele totusi, de unde le-ai luat? Pai stii, incepe ea sa-mi explice, vis-a-vis de Tomis e un magazin... Anca aude si se activeaza si ea Esti din Constanta? Si eu! Entuziasm maxim, imbratisari, cum te cheama, ce faci mai tarziu, schimbam numere de telefon.
  • Aprind calculatorul cu o mana, cu cealalta deschid fereastra. Click pe Safari cu privirea nesigura a omului care se trezeste de dimineata la 4 PM intr-o zi de marti, pentru ca la 7 AM inca mai asculta Beatles la pick-up. Si am un deja-vu. Imi apar Beatlesii pe monitor, cat toate zilele, in alb si negru. Ma gandesc ca inca mai visez, dar apare scrisul cu litere de-o schioapa The Beatles. Now on iTunes. Iubesc Apple si cum citeste el ganduri!


Nimic nu e intamplator.

2 comentarii:

Abruman spunea...

Cristina, uite ca te imbratisez pe blogul tau! Ce parere ai de spre asta? Te-am citit si mi-a placut... de acum incolo o sa te urmaresc si o sa te comentez!
Apropo de ce ai scris, m-am intalnit cu maestrul George la MTR, si arata ca un actor. Am ras un pic impreuna si m-am laudat la masa vorbind despre el cateva minute bune. Mi-am amintit ca ii placea sa danseze, mi-a dansat o prietena o noapte intreaga... l-am lasat si l-am indragit!
Inchei ciclic cu o imbratisare! Si nu in ultimul rand sanatate (chiar daca e batraneasca urarea, e mai latina si da bine la straini)
:*

Crisa spunea...

Aditule, ce bucurie esti pentru ochi! "Maestrul George", am ras mult la asta! Si cum adica arata ca un actor, cum arata un actor?